Cum ar arăta „Fata babei și fata moșului” în 2026: TikTok, iPhone, pizza artizanală… și o morală pe care internetul încă n-a înțeles-o. Dacă Ion Creangă ar trăi în 2026, probabil ar scrie „Fata babei și fata moșului”… pe un iPhone. Moșul ar avea un Logan hibrid în fața casei, baba ar comenta pe Facebook...
Există personaje care nu au nevoie de buletin ca să fie recunoscute. Nu apar în manuale, nu au statui, nu sunt citați în conferințe TEDx, dar toată lumea știe cine sunt. Așa sunt Dorel și Gică, eroii involuntari ai șantierelor românești, filozofii betonului turnat „după ureche”. Și, culmea, fără ei nu ar exista nici folclor...
Codru-i frate cu românu’ Există în limba română o vorbă veche, rostită când cu mândrie, când cu nostalgie: „Codru-i frate cu românu’.” Nu este doar o zicală, ci un mic rezumat al unei relații vechi de secole între oameni și pădure. În vremurile tulburi ale istoriei, când invaziile treceau peste țări ca furtunile de vară,...
În galeria personajelor din folclorul românesc, există două figuri care par desprinse dintr-o poveste spusă la gura sobei (probabil chiar așa este), într-o seară lungă de iarnă: Păcală și Tândală. Unul isteț, cu mintea ascuțită și cu o ironie care taie mai fin decât o seceră bine bătută. Celălalt… mai molcom, mai literal, uneori dus...
Există în literatura română câteva replici care au reușit performanța rară de a ieși din pagină și de a se muta definitiv în viața noastră de zi cu zi. Le auzi la masă, în birouri, în trafic, pe rețelele sociale și, uneori, chiar în oglindă. Una dintre ele vine din universul inconfundabil al lui Ion...
Pe ulițele limbii române cresc uneori vorbe ca niște buruieni cu flori ciudate: nu știi cine le-a semănat, dar toată lumea le recunoaște. Două dintre ele, rostite cu zâmbetul pe sub mustață, sunt: Amândouă au același… punct sensibil: fundul. De ce tocmai acolo? Să fie o conspirație lingvistică? Sau doar umorul românesc în forma lui...
Există incendii care distrug clădiri.Și există incendii care ard memoria. În noaptea de 25 spre 26 august 1992, în timpul asediului orașului Sarajevo, unul dintre cele mai frumoase edificii ale orașului – Vijećnica – a fost bombardat și cuprins de flăcări. Clădirea adăpostea Biblioteca Națională și Universitară a Bosniei și Herțegovinei. În câteva ore, focul...
Sau: cum două puncte slabe au devenit cele mai cunoscute puncte ale corpului omenesc Există, în geografia stranie a corpului uman, două locuri cu nume de legendă. Unul stă sus, în gât, vizibil și trufaș, tresărind la fiecare înghițitură ca și cum ar vrea să reamintească ceva. Celălalt stă jos, la picioare, tăcut și discret,...
Unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le descoperi atunci când sapi în istoria cunoașterii este că marile mituri sunt, de fapt, metafore care așteaptă să fie înțelese. Așa e și cu Biblioteca din Alexandria. O vedem în minte ca pe o clădire uriașă, cu coloane albe și scribi alergând cu suluri de papirus....
Se spune că, acum câțiva ani, un inginer italian care lucra la un proiect de monitorizare a nivelului apei în Veneția a făcut o glumă într-o conferință: „Dacă mai crește apa așa, o să avem nevoie de costume de astronauți ca să mergem la serviciu.” Un astronaut prezent în sală a ridicat o sprânceană și...