O poveste reinterpretată pentru vremuri digitale
Era odată, într-un sat unde oamenii nu mai știau să se certe față în față, ci doar prin grupuri de WhatsApp, un moșneag și o babă.
Moșneagul era om cumsecade, ceva mai tăcut, tipul care dă like fără să comenteze. Baba era, cum s-ar zice în limba modernă, un influencer local — mare la vorbă, mică la răbdare, și cu un cont de TikTok pe care îl actualiza mai des decât își actualiza starea sufletească.
Aveau împreună o găină și un cocoș.
Găina babei producea ouă. Cocoșul moșneagului nu producea nimic — sau cel puțin, așa credea baba, care judeca lumea strict după KPI-uri imediate.
Într-o zi, baba s-a supărat (din motive neclare, probabil algoritmul i-a dat reach mic la ultima postare) și l-a alungat pe moșneag. Iar moșneagul a plecat cu cocoșul după el, pe un drum prăfuit, spre necunoscut.
Primul popas: La Curtea Împărătească (adică la un Startup de AI din Cluj)
Ajuns la poarta unui startup strălucitor, cu pereți de sticlă, cocoșul — pe care moșneagul îl striga GPT-Gheorghe (era un cocoș cam deștept) — a început să cânte:
„Cucuriguuuu! Dați-mi punguta cu doi bani!”
Fondatorul startupului, un tânăr cu hoodie și viziune disruptivă, a ieșit și a zis:
— Cocoșule, nu mai lucrăm cu cash. Avem token-uri. Avem NFT-uri. Avem un whitepaper de 47 de pagini despre viitorul economiei descentralizate. Vrei?
Cocoșul s-a uitat la moșneag. Moșneagul s-a uitat la cocoș.
— Vrem punguta, a zis moșneagul simplu.
— Nu înțelegeți viziunea, a oftat tânărul și s-a întors la pitch deck-ul lui.
Cocoșul a mâncat două-trei boabe de pe jos și au plecat mai departe.
Când cineva îți explică viziunea în loc să-ți dea ce ai cerut, pleacă. Înainte să-ți ceară și tu să investești.
Al doilea popas: La Banca Digitală (fără ghișee, fără oameni, fără suflet)
La intrare, un ecran mare scria: „Bine ați venit! Cum vă putem ajuta azi?”
Moșneagul a apăsat pe ecran: „Vreau punguta cu doi bani.”
Ecranul a răspuns: „Vă înțeleg că doriți să recuperați fonduri. Vă rog să completați formularul 4B, să atașați copia după buletinul bunicilor, extrasul de cont pe 6 luni și o scrisoare de intenție.”
— Nu am bunici, a zis moșneagul.
— Înțelegem. Vă rugăm să contactați un consultant.
— Unde e consultantul?
— Consultantul este disponibil de luni până vineri, între 10:00 și 10:15, dacă nu este în concediu.
Cocoșul a cântat din nou, de data asta mai tare, și un angajat real a ieșit din birou, speriat.
— Domne, ăsta e cocoș viu? Nu e în sistem!
Au plecat și de acolo.
Digitalizarea fără empatie e doar birocrație cu WiFi.
Al treilea popas: La Palatul Împărătesc (adică la o Corporație cu 14 niveluri de management)
Aici, lucrurile au devenit interesante.
Cocoșul a intrat în clădire, a cântat la primul etaj, nimeni nu l-a auzit. A cântat la al doilea — toată lumea era în call. La al treilea — toată lumea era în call despre call-ul de la etajul doi.
La etajul șapte, un director de departament l-a văzut și a zis:
— Fascinant. Avem nevoie de un cocoș strategic. Știi să faci prezentări în PowerPoint?
— Cucurigu, a zis cocoșul.
— Excelent. Asta înseamnă da sau no comment?
S-a organizat imediat o întâlnire de aliniere organizațională cu 23 de participanți, din care 19 aveau camera oprită și 4 citeau știri. La final, s-a decis că subiectul cocoșului necesită un subcomitet de analiză.
Moșneagul a adormit pe scaunul lui. Cocoșul a mâncat florile de pe masă.
A doua zi, nimeni nu-și mai amintea de punguta cu doi bani, dar exista deja un proces intern și un email thread de 47 de răspunsuri.
Corporațiile nu refuză cerințele. Le pun în agenda trimestrului următor.
Finalul: Acasă, cu Baba (și cu AI-ul)
Moșneagul s-a întors, în cele din urmă, acasă.
Baba îl aștepta, puțin mai umilă — se pare că algoritmul o penalizase pentru conținut repetitiv și reach-ul îi scăzuse dramatic.
— Ai adus punguta? l-a întrebat ea.
— N-am adus-o, a zis moșneagul. Dar am adus experiența.
Baba a oftat.
Dar cocoșul — GPT-Gheorghe — s-a apropiat de laptop, a căutat pe Google „cum recuperezi punguta cu doi bani în era digitală”, a dat de un articol pe un blog, a citit tot, și a trimis un email bine articulat departamentului financiar.
În trei zile, punguta a venit. Prin curier.
Moșneagul a zâmbit. Baba a dat share la poveste pe Facebook. Cocoșul a primit un abonament premium la ChatGPT.
Și au trăit fericiți, sau cel puțin au trăit agile, până la următorul sprint.
Aceasta a fost o poveste despre bani, birocrație, tehnologie și un cocoș mai deștept decât jumătate din boardurile pe care le-am văzut. Dacă ți-a plăcut, distribuie. Dacă nu, scrie-mi un email și îl pun în subcomitetul de analiză.
Cocoș… sau nu!
„Misiune: Posibila. Online dating” si „De la Big Bang la Ines”
Disponibile pentru achizitie eBook singulara sau la promotie doua exemplare sau impreuna:
https://www.editurapastel.com/category/serie-de-autor-c%C4%83t%C4%83lin-hora%C8%9Biu-popa
LinkedIn: https://www.linkedin.com/in/chp-arts-599abb38b/
Instagram: https://www.instagram.com/chp.arts.ro/
Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=61582775392772
CHPeople: https://www.facebook.com/groups/1326253715480428
YouTube canalul CHP: https://www.youtube.com/channel/UCWL4Yrzo2phumSW97TXmO4Q
www.chp.arts.ro www.editurapastel.com
